duminică, 5 ianuarie 2014

ham&rye

Ajung acasă şi merg la baie. Bag două degete pe gât şi tremurând din toate încheieturile, dau drumul la un lichid galben-verde pe gură.scuip şi îmi trag mucii acizi. Mă doare tot corpul, mai ales muşchii abdominali, am frisoane iar ochii îmi lăcrimează. Mă bufneşte râsul de starea în care mă aflu. Nu mai avusesem atât de multe emoţii de când dădusem admitere la facultate cu mulți ani în urmă. Şi atunci am vomitat, în baia şcolii. Şi atunci, ca şi acum, mă jucam printre degete cu firele de păr pubian găsite pe marginea veceului şi îmi odihneam falca respirând din greu pe petele alea de pişat rece, întărit şi candind. Dar era perfect aici. Stăteam pe jos, îmbrăţişând cel mai sigur loc din casă. În sfârşit linişte. Nimeni pe lângă mine şi de altfel nici eu. Doar în depărtare se auzeau nişte maşini prin mica fereastră întredeschisă. Era apusul şi o lumină foarte firavă mai intra prin ea. În schimb vibraţiile sunetelor oraşului îşi făceau loc cu lăcomie. Maşini, clacsoane chiar şi vorbe îmi ajungeau atunci în urechile care credeam că aveau să-mi explodeze de la presiunea vomei. Dar per total era linişte. Problemele treceau odată cu zgomotul de fond al ferestrei. Veneau, se loveau de mine apoi se scurgeau pe podea. Sugeţi asta, problemelor! În curând însă am simţit apa de pe jos cum îmi udă blugii şi îmi ajunge până la piele. Mai scuip o dată, mă şterg cu mâneca la gură şi mă ridic. Am puterea să mă ridic până la chiuvetă să-mi admir isprava. Sau mai bine zis să admir isprava părinţilor mei. E mai bine să dai vina pe alţii pentru viaţa ta mizerabilă. Chiar arătam ca dracu, avea dreptate Andra. Parcă îmbătrânisem cu 30 de ani în ultimele 12 ore. Primele care mi-au atras atenţia au fost cearcănele maronii de două degete şi ochii aceia care cândva erau albaştrii şi datorită cărora primeam atâtea complimente de la femeile mai în vârstă decât mine. Nu mai erau albaştri ci galbeni, brăzdaţi de multe vene roşii, cu un cerc şters de cenuşiu în mijloc. Barba şi părul arătau a unui boschetar a cărui ultimă baie fusese cu o lună în urmă. Ştiu că nu e mult dar nu am vrut nici să exagerez. Da, chiar îmi trebuie o baie.
Nu ştiu cât am stat în cadă dar am adormit. Mi-am luat o sticlă de vin, ţigări şi sandwich, aveam de recuperat mâncarea şi alcolul aruncat ca o pasărică mai devreme. Vinul l-am băut tot, sandwichul l-am mâncat doar pe jumate. M-a trezit soneria telefonului, pe jumătate îngheţat. M-am precipitat în sufragerie gol şi ud, alunecând de câteva ori în graba mea. Era ea. Trag aer adânc şi răspund.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu